Autor: Handa Miruna - Redactor GOJDIȘTII
Perfecțiunea, o imposibilitate după care mulți alergăm. În cadrul școlii noastre elevii au rezultate excepționale cu care ne mândrim, însă de multe ori nu vedem omul din spatele performanțelor. Cu scopul de a vă oferi un sneak-peek în viața acestora, am vorbit cu 2 elevi considerați a fi „perfecți”.
De când suntem mici conceptul de perfecțiune ne-a înconjurat pe mulți dintre noi, ne-a făcut să neglijăm importanța procesului de învățare și a muncii depuse, concentrându-ne doar pe rezultate. Acceptarea eșecului este o necesitate și este primul pas spre succes. Eșecul este o șansă să creștem și să ne dezvoltăm, putând alege să învățăm din el sau permițându-i să ne demoralizeze și să ne repetăm greșelile.
De multe ori tindem să ne comparăm cu ceilalți creând o atmosferă neplăcută, deoarece în loc să ne concentrăm pe propria creștere, vrem doar să îi depășim pe ceilalți. Este necesar să învățăm să respectăm rezultatele celorlalți cât și să ne respectăm propriile rezultate, indiferent dacă acestea sunt mai „mici” sau mai „mari”; cu toții avem calități unice și diferite domenii în care excelăm, fie acestea în cadrul școlii sau în afara acesteia.
Am avut plăcerea de a le adresa câteva întrebări unor elevi care au fost și sunt în continuare mândria școlii noastre. Aceștia sunt Alex Slavoia, fost elev gojdist, și Ariana Ilieș, elevă în clasa a 11-a B.
· Care sunt sentimentele tale raportate la titlul de elev „perfect”?
Ariana: Nu cred că există elevul perfect, fiecare avem calități unice, trebuie doar să avem șansa să le descoperim. Dar dacă ar fi să dau o definiție, acesta ar fi elevul care a dat de bune și rele, care a ajuns să învețe din propriile greșeli pentru a se autodepăși.
Alex: În opinia mea, elevul perfect este cel care își urmărește propriul interes și folosește la maximum oportunitatea de a fi educat și toate resursele ce vin cu aceasta. Nu trebuie să aibă note de 10 la toate materiile, dar este necesară existența unui domeniu în care el să exceleze, participând la olimpiade și concursuri școlare și studiind în avans materialul de la clasă. Sistemul școlar trebuie să ne ajute să ne găsim interesele și, pe baza acestora, să ghideze alegerea unei profesii viitoare. Așadar, elevul perfect este cel care știe ce vrea, este interesat de orice oportunitate și se implică atât școlar, cât și extrașcolar, având totodată respect pentru profesori și materiile predate de aceștia, chiar dacă nu sunt în aria intereselor sale, cunoștințele generale fiind, în opinia mea, necesare în orice domeniu.
· Cum îți organizezi timpul încât să menții un echilibru între viața personală și cea școlară?
Alex: Procesul de organizare a timpului este facil atunci când învățarea se face pe termen lung. Atunci când poți plănui în avans câteva luni, prin constantă repetiție, orice cantitate de informații poate fi împărțită în bucăți mici, cu care poți foarte ușor ține pasul. Astfel, mereu am plănuit dinainte momentele în care vreau să învăț sau să rezolv probleme, și mi-am structurat activitățile sociale în jurul acestui plan. Învățatul nu trebuie privit, în opinia mea, drept un lucru de care vrei să scapi, și, în plus, fiind efectuat constant dar moderat, nu va ajunge niciodată să te surmeneze și iți va oferi o mult mai mare flexibilitate în cazul unui eveniment neprevăzut, de exemplu o invitație spontană la o petrecere.
Ariana: Îmi organizez timpul de așa maniera încât mereu să fac și ceea ce îmi place și ceea ce trebuie. Am în minte tot timpul să fac în fiecare zi ceva de care voi fi mândră în viitor.
· Care a fost un obstacol pe care l-ai întâmpinat pe parcursul călătoriei tale academice și cum ai reușit să treci peste el?
Ariana: Un prim obstacol a fost in clasa a 7-a, când din cauza unor neînțelegeri am vrut să mă mut la altă scoală, însă mi-am dat seama ca niciunde altundeva calitatea predării nu va fi ca la Gojdu așa că am rămas, înțelegând că nu trebuie să pun totul la suflet.
Alex: Cel mai mare obstacol pe care l-am întâlnit, și, parțial, doborât, a fost lipsa de acces la informație, atât în scopul învățării, cât și pentru identificarea oportunităților. Foarte multe șanse trec pe lângă noi, fără ca măcar să le cunoaștem, iar găsirea lor este aproape imposibila fără a fi informat de către cineva care deja le cunoaște. Procesul de selecție la fazele avansate ale olimpiadelor școlare este aproape necunoscut și cele mai bune modalități de pregătire sunt ținute ascunse pentru dezavantajarea concurenței. Totuși, prin rezultate și consecvență, vei deveni cunoscut și oportunitățile nu vor mai trebui investigate de tine, ci ți se vor oferi direct, deschizându-ți multe porți spre succes.
· Care consideri că sunt avantajele cât și dezavantajele din a fi considerat elevul „perfect”?
Alex: Desigur. Fiind catalogat drept un elev perfect, ajungi să fi considerat de către colegi, profesori, sau părinți drept infailibil. O eroare la un test sau un rezultat mai slab la o olimpiadă devine o uimire pentru ei, din cauză că au așteptări mari de la tine, fiind mereu un etalon în dificultatea oricărui test sau lucrare. Consider că e mult mai ușor să ai rezultate inițial, să urci în clasamentele olimpiadelor, decât să te menții mereu pe primele locuri, dar alte persoane, știind că ai potențial, vor aștepta mereu tot mai mult de la tine. Pe de alta parte, pe lângă că te bucuri de stima lor, profesorii vor fi mai permisivi și prietenoși cu tine, vei putea comunica cu ei mult mai clar și aceștia îți vor oferi mai multe oportunități de a participa la proiecte pe care le desfășoară, și, știindu-te implicat, te vor informa despre orice cred ei că te-ar interesa, precum anumite concursuri, burse, proiecte și comunicări științifice.
Ariana: În zilele noastre apelativul de elev perfect aduce mai degrabă dezavantaje decât avantaje printre cei de vârsta mea. Deși în adâncul sufletului știu că acesta este o recunoaștere a muncii mele (lucru de care nu pot să fiu decât mândră), pe de alta parte, de multe ori, cei din jur consideră că doar asta știu să fac, să învăț, nemaiajungând să mă cunoască cu adevărat.
· Cum te-ai descrie în câteva cuvinte?
Ariana: Sunt ambițioasa și mereu îmi doresc să îndeplinesc ceea ce mi-am propus. Sunt și o fire sensibilă, lucru care este o piedică în destul de multe situații. Faptul că sunt și o fire sportivă mă ajută să depășesc perioadele cele mai stresante.
Alex: Sunt o persoana liniștită, interesată de orice din domeniul științei, studioasă, organizată și independentă. Îmi place să cred că sunt amuzant, dar acest lucru nu îl pot decide eu, și, la fel, consider că știu să mă fac înțeles în orice demers. Sunt realist și direct, de aceea mă consider și un prieten bun. Încerc să învăț abilități sau deprinderi noi și sunt implicat intelectual în multe domenii adiacente științei. Privesc orice noutate ca pe o provocare și tratez lucrurile pe care le iubesc în viață cu devotament și intensitate.
· Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru materiile la care excelezi?
Alex: Mereu am fost atras de viață, și de modalitățile misterioase în care aceasta funcționează, care, în opinia mea, trebuie investigate și dezvăluite. Am găsit câteva răspunsuri de-a lungul anilor în fizică, chimie și biologie, iar, ca să pot pătrunde în adâncime în aceste domenii, am utilizat matematica și informatica. Caut fiecărui fenomen, natural sau social, o explicație, o cauză, și de aceea sunt fascinat atât de știință, de domeniul STEM, dar și de geografie sau istorie.
Ariana: M-am descurcat bine la matematica încă din clasele mici. Frumusețea ei constă în faptul că oricât ai exersa niciodată nu vei știi exact ce trebuie să faci. Am avut noroc și de profesori care mi-au dat încredere în reușită, mi-au dezvoltat capacitățile trăirii sincere și ale gândirii logice. Mi-au făcut anii de școală mai frumoși.
· Care sunt valorile după care te ghidezi?
Ariana: În primul rând, sunt convinsă că poți ajunge să ai succes și să iți atingi obiectivele numai muncind, dar de asemenea știu că a fi fericit zi de zi este cel mai important lucru.
Alex: Mă ghidez după anumite principii formate de mine însumi, pe care le consider vitale. Îmi plac provocările și consider că nu merita niciodată să nu încerci, și învăț din greșeli pentru a deveni mai bun. Vreau să excelez și niciodată nu îmi place să las ceva neterminat. Fac lucrurile metodic, după un plan concis, fiindcă știu că așa voi avea rezultatele dorite. Mă gândesc mereu la felul în care vreau ca alții să se comporte și încerc să fiu un model pentru ei prin propriul meu comportament. Încerc să nu jignesc sau deranjez pe altcineva prin scopurile mele și ofer șanse inițial egale tuturor oamenilor. Mă distanțez de persoanele care încearcă să mă folosească pentru un anumit scop și încerc să fiu independent, să mă dezvolt folosind doar resursele create de mine, pentru mine. Pun mare accent pe sentimentul de împlinire și mă ofer complet persoanelor care mi-au dovedit că merită acest lucru.
Le mulțumesc mult colegilor mei pentru răspunsurile și timpul acordat, cât și pentru seriozitatea de care au dat dovadă.
„Nu este vorba de perfect. Este vorba de efort. Și când aduci acel efort în fiecare zi, acolo are loc transformarea. Așa se produce schimbarea.” - Jillian Michaels.
În concluzie, precum a citat Jillian Michaels, consider că cel mai semnificativ lucru ce ne determină succesul este efortul pe care îl depunem zi de zi. Doar muncind constant ne putem atinge țelurile. Fiecare dintre noi avem o călătorie unică menită să ne conducă spre potențialul nostru maxim, iar diferențele dintre noi fac viața mai frumoasă. De asemenea, nu uitați că o persoană este mult mai mult decât performanțele școlare și nu știți niciodată ce comoară puteți descoperi dacă îi cunoașteți cu adevărat.
Autor: Handa Miruna - Redactor GOJDIȘTII
Comments